Ţara mea
Ţara mea cu grâu de aur,
Cu cerul de peruzea
Merită să poarte laur,
Şi de platină o stea.
La câmpie, totu-i o plapumă aurie,
Legănată de ploaie si vânt.
În al pasărilor cânt,
Apa dulce a mării,
Toţi copiii o iubesc,
Şi în umbra înserării
Prin nisip, castele construiesc.
Iar la deal,pe Vâlcea,
În al nopţii întuneric,
Licăreşte-o mică stea
Stea ca ţara mea.
Iar brăduţii...de la munte...
Dorm şi ei ca orişicine
Şi îşi poartă-n vârf,în frunte
Lucrătoarele albine.
Iar cum soarele ne-a aduce,
Nouă,lumina de la Tatăl ceresc
Şi albinele miere dulce
Aşa ţara îmi iubesc.




1 comments:
:O:O:O:O:O:O:O...Daaamneee...am vzt-o si pe asta...Mishu meu scrie poezii;)).Nu-mi vine sa cred...da omul e o entitate de posibilitati nu;))?
Oricum poezia e interesanta;))..are si campie si mare si munti;))...mishto.
Eu ce sa zc...la cat mai multe poezii inainte:D! Nu se stie unde ajungi;))!
Trimiteţi un comentariu